Cultură romă · Muzică
Lăutarii și muzica care a dus romii în lume
Muzica este, poate, cea mai puternică formă prin care romii și-au spus povestea. Bucurie și dor, petrecere și jale, toate au încăput în cântecele lăutarilor.
Muzica, semn al identității
De-a lungul secolelor, mulți romi nu au avut acces la educație. Au avut însă o sensibilitate aparte, care se vede în cultura și în modul lor de viață. Muzica le reflectă viața: bucuriile, necazurile, dragostea, drumul și dorul de casă.
Muzica este un instrument major al identității culturale. Au existat, există și vor exista muzicieni romi talentați care, prin cântecele lor, vor vorbi cu mândrie despre viața romilor.
Lăutarii
Lăutarii au învățat să cânte fără conservator și, de multe ori, fără partituri. Părinții i-au învățat nu doar notele, ci și cum să simtă muzica. Așa au crescut instrumentiști de excepție la vioară, țambal, acordeon, clarinet, trompetă sau contrabas, iar muzica lor este apreciată astăzi nu doar de romi, ci și pe marile scene ale lumii.
Lăutarii au cântat la nunți, la botezuri, în cârciumi și la curțile boierilor. Au preluat melodii de peste tot, le-au amestecat și le-au dat o culoare proprie. O bună parte din ceea ce numim astăzi muzică tradițională românească a trecut prin mâinile și prin vocile lor.
De ascultat
Voci și instrumente care au făcut istorie
O selecție de muzicieni romi pe care îi iubim. Unii nu mai sunt printre noi, dar înregistrările lor rămân.
Videoclipul se încarcă de pe YouTube doar după ce apeși. Până atunci, pagina nu trimite nicio informație către YouTube.
-
Toni Iordache
Virtuoz al țambalului, considerat unul dintre cei mai mari țambaliști din istorie. Viteza și precizia cu care cânta par și astăzi greu de crezut.
-
Romica Puceanu
Una dintre cele mai iubite voci ale muzicii lăutărești din București. Timbrul ei cald și felul în care spunea fiecare vers au transformat cântece precum „Florăresele” în adevărate clasice.
-
Gabi Luncă
Una dintre marile doamne ale muzicii lăutărești, cu o carieră întinsă pe mai multe decenii. Cântecele ei au fost ascultate în case, la radio și la petreceri de generații întregi.
-
Dona Dumitru Siminică
Lăutar bucureștean cu o voce înaltă, inconfundabilă, interpret al cântecelor de mahala. Înregistrările lui sunt și azi un reper pentru iubitorii genului.
-
Taraf de Haidouks
Taraful din satul Clejani, județul Giurgiu, care a dus muzica lăutărească pe scenele din întreaga lume începând cu anii 1990 și a colaborat cu artiști și regizori celebri.
-
Fanfare Ciocărlia
Fanfara din satul Zece Prăjini, județul Iași, celebră în lume pentru ritmurile ei amețitoare și pentru energia cu care umple orice sală de concert.
-
Ion Onoriu
Instrumentist lăutar din generația de aur a muzicii lăutărești, cunoscut din înregistrările realizate pentru casa de discuri Electrecord.
Alți lăutari de descoperit
-
Fărămiță Lambru
Lăutar bucureștean, una dintre vocile emblematice ale muzicii lăutărești de mahala.
Caută pe YouTube -
Mieluță Bibescu
Lăutar din generația veche, parte din tradiția pe care tarafurile de astăzi o duc mai departe.
Caută pe YouTube -
George Udilă
Lăutar din aceeași tradiție bogată, ale cărui înregistrări merită descoperite.
Caută pe YouTube
Muzica merge mai departe
Astăzi, tineri muzicieni romi cântă în orchestre, în formații de jazz, în fanfare și pe scene de festival. Unii au studiat la conservator, alții au învățat tot de la părinți. Toți duc mai departe o moștenire care aparține, de fapt, întregii societăți românești.
Credem că muzica poate fi o poartă spre educație și spre dialog. Un copil care descoperă că provine dintr-o tradiție muzicală de care lumea întreagă e fascinată are un motiv în plus să fie mândru de cine este.