Meseria, parte din educație
În familiile de romi, meseria nu se învăța la școală, ci acasă. Copiii stăteau lângă părinți, bunici sau unchi, priveau, ajutau și, cu timpul, preluau uneltele. Li se spunea de mici că un om trebuie să aibă o familie și o meserie cu care să o întrețină. Pentru că mulți nu aveau acces la școală, meseria era averea cea mai de preț pe care o puteau lăsa copiilor.
Așa s-au format meșteri cu adevărat buni, care, în domeniile lor, nu aveau practic concurență. Fiecare grup avea specialitatea lui, iar multe dintre numele sub care sunt cunoscute astăzi grupurile de romi vin chiar de la aceste meserii.
Potcovarii și fierarii
Timp de secole, niciun sat nu putea lucra pământul fără animale, iar animalele nu puteau munci fără potcoave. Potcovarii și fierarii romi erau, de aceea, indispensabili în fiecare comunitate. Tot ei reparau uneltele agricole, făceau lanțuri, cuie și balamale.
Lingurarii
Lingurarii au lucrat lemnul cu o îndemânare rară. Din bucăți de fag, tei sau salcie cioplesc linguri, polonice, furculițe, castroane, albii, scaune mici și tot felul de ustensile pentru bucătărie și gospodărie. Unele obiecte sunt simple și practice, altele au mici detalii jucăușe, ca lingurile cu chipuri sculptate.
Florăresele
Romii iubesc florile și natura. Florăresele au adus culoare în piețele și pe străzile orașelor, vânzând flori tuturor celor care le prețuiau frumusețea. Figura florăresei a intrat în cultura urbană românească, iar unul dintre cele mai cunoscute cântece lăutărești, „Florăresele”, cântat de Romica Puceanu, le este dedicat.
Bijutierii
Bijutierii romi au creat accesorii spectaculoase din argint și aur: coliere, brățări cu pietre colorate, inele și cercei lucrați în filigran. Tehnicile au fost transmise în familie, iar multe modele poartă amprenta unui stil inconfundabil, încărcat și luminos.
Căldărarii
Căldărarii sunt maeștrii cuprului. Ei încălzesc foile de metal la foc, apoi le bat cu ciocanul până devin ibrice, tăvi, ceaune, căldări și cazane. Generații la rând, o mare parte din țuica din România a fost făcută în cazane lucrate de căldărari romi. Alături de ei, tinichigiii lucrează tabla și fac burlane, găleți, pâlnii și coșuri de fum.
Meșteșugurile astăzi
Tehnologia și producția industrială au înlocuit cele mai multe dintre aceste obiecte. Afacerile meșterilor s-au redus foarte mult, iar produsele lor se vând astăzi mai degrabă ca obiecte de artă sau ca amintiri decât ca unelte de zi cu zi. Tot mai puțini tineri mai învață aceste meserii.
Credem totuși că meșteșugurile au un viitor. Obiectele făcute de mână sunt din nou prețuite, iar târgurile, festivalurile și turismul cultural le pot aduce meșterilor un public nou. De aceea i-am adus pe meșterii romi la Balkanik Festival 2016 și 2017, unde au lucrat pe viu, în fața a sute de oameni.
Galerie
Obiecte și meșteri fotografiați de-a lungul anilor: aramă, argint, lemn și tablă.
